Vremea rea nu poate sa tina pe nimeni in loc cand e vorba despre un spectacol care a fost intens promovat in ultimele zile. Asa se face ca si loja oficiala sau cum s-o numi ea a avut spectatori.

Am vazut “Don Pasquale” de mai multe ori, un spectacol destul de stabil in distributie exceptand rolul lui Ernesto in care au cantat mai multi tenori, inclusiv invitati de la alte teatre. Chestiune care s-a rezolvat fericit zic eu, caci de multa vreme asteptam sa-l vad pe Bogdan Mihai debutand in rolul asta. Un debut dublu pentru ca nici Aurelia Florian n-a mai cantat Norina, asa ca totul s-a “asezat” sub auspicii bune: au cantat impreuna de multe ori si asta e important. Intr-un fel, spectacolul de aseara a avut un aer de premiera cu atmosfera si asteptari pe masura.

Imi place foarte tare debutul operei cu aria lui Don Pasquale pe care aseara l-a cantat Mihnea Lamatic, un artist care are experienta in rolurile comice. Din pacate, nu l-am auzit foarte bine, orchestra l-a cam acoperit si asta s-a intamplat de mai multe ori aseara, singura care a tinut piept volumului orchestrei a fost Aurelia Florian care are o voce destul de puternica.

Egal cu sine insusi, Mihnea Lamatic e acelasi pe care il stim din rolurile lui de la onb. Poate cel mai experimentat si in rol, actoriceste vorbind.

Bun, sa trecem mai departe. Am asteptat cu mare interes s-o vad pe Aurelia Florian intr-o opera, acompaniata de orchestra, nu numai de pian cum a fost cazul “Paristina d’Este” si “Gemma di Vergy”. Intrarea ei in spectacol cu “Quel guardo il cavaliere” este sigura pe sine, ca de altfel toate momentele importante ale Norinei. Asta e primul lucru pe care l-am remarcat. Daca a avut emotii, nu le-a aratat. Imi place vocea Aureliei Florian numai ca am avut senzatia, de mai multe ori, ca particip la o opera cu desfasurare dramatica si nu comica. Poate o nuanta mai light care sa puna in valoare ludicul, comicul ar fi binevenita, in spiritul povestii. Actoriceste mi s-a parut ca a functionat bine cu Bogdan, nu neaparat la fel de bine cu ceilalti artisti/personaje, am senzatia ca nu se simte tocmai in elementul ei in registrul comic. Dar a fost primul spectacol, lucrurile se mai rodeaza pe parcurs. Mi-a placut mult duetul de final cu Bogdan, desi s-a produs o mica desincronizare la un moment dat. Sper s-o vedem pe Aurelia Florian intr-un rol dramatic, cred ca i s-ar potrivi mult mai bine. De altfel, a declarat ca pregateste Violetta Valery.

I s-a facut dreptate si “bietului” Ernesto pe care Bogdan Mihai l-a facut frumos, foarte legat vocal. S-a inteles ce a cantat, am deslusit cuvintele clar si asta e un lucru rar in ziua de azi. Si actoriceste mi s-a parut adecvat. Cum l-am vazut pe Bogdan Mihai inca de la debutul lui in Almaviva, in aproape toate spectaolele pe care le-a cantat la Bucuresti, mi se pare ca a evoluat mult actoriceste, poate si experienta de la Stuttgart a contat mult, atitudinea recenta pe scena e mult mai relaxata.

As fi vrut ca spectacolul de aseara sa fi fost mai pronuntat comic, mai spumos si mai vivace. As fi vrut sa rad la “Don Pasquale”, opera buffa.

Urmatoarele spectacole in care canta Bogdan Mihai la ONB sunt “Il Barbiere di Siviglia” pe 29 ianuarie si ” La Cenerentola” pe 13 februarie – spectacol pe care nu l-am vazut nici eu si pe care il astept cu nerabdare.